[ Atenţie! Micşoraţi hărţile apasând butonul "-" pentru a avea o imagine de ansamblu.]
[Pentru detalii faceţi CLICK pe cuvintele subliniate de genul "Legatură spre" sau "Link"]
Vizualizare hartă mărită
Pentru a parcurge traseul Bucureşti - Băile Felix (711 km), propun o variantă inedită şi extraordinar de frumos. Nu este un traseu ieftin, dar merită. Se traversează Carpaţii Meridionali la o altitudine de 2160m (mai mult cu 126m mai sus decat tunelul TRANSFAGARASAN de la Balea Lac). Viteza de trafic este relativ mică. Sunt indicate opriri în puncte cu vedere bună (belvedere). Propun a se face în 2-3 zile pentru a avea timpul necesar de a savura spectaculoasele priveliști.
Ziua I - București - Pitești (A1) - Rîmnicu Vâlcea (DN7) - Băile Govora (DN 67) - Novaci (GJ) (DN67C) - Stațiunea Rânca - Obârșia Lotrului - Lacul Oașa - Șugag - Sebeș (AB) (DN 67C) - Alba Iulia (DN1) - 428 km/ 9-10 ore.
Vizualizare hartă mărită
De la Horezu se poate urma traseul pe DN67 până la intersecția cu DN67C spre Novaci (GJ), dar este indicat să se urmeze DJ655 către Vaideeni, Racoviță, Polovragi, Baia de Fier, Cernădia până în Novaci. [Pe acest traseu se pot vizita Mănăstirea și Peștera Polovragi, Peștera Muierilor de la Baia de Fier]
Din Novaci se urcă cu o declinitate de 10-15% spre nord până la staţiunea Rânca, având în dreapta Munţii Căpăţânii.[începând cu Novaci, se intră pe şoseaua nou-amenajată "TRANSALPINA"] nu uitați să faceți un popas in golul alpin de lângă releul de televiziune înainte de stațiunea Rânca (1650m alt.), în flancul sudic al Munților Parâng. Din "stațiunea" Rânca, sau, mai bine zis, din adunătura de construcții fără PUZ si PUD, construite în toate râpele, se urcă în ritm sinuos 1000m până în Șaua Urdele, pe sud Vârful Păpușa, unde altitudinea maximă este de 2145m. Pe urmă, drumul coboară într-o căldare și apoi urcă pe o distanță scurtă în serpentine la Șaua Ștefanu (1915m alt.). În Șaua Ștefanu există un punct de belvedere, iar daca nu s-a pierdut timp pe traseul din vale, se poate accesa lacul Gâlcescu. Eu vă indic să urmați coborârea pe golurile alpine pe șoseaua nou-construită printre turmele de: sterpe, mioare și berbecuți. Pe partea stangă, în coborâre la intrarea în sectorul de pădure alpină, este o stână înainte de a intra în pădurea de brazi. Vă sugerez să cumpărati produse de brânză telemea proaspătă și caș proaspăt, chiar ecologice. Drumul ajunge în Valea Lotrului, urmând cursul pe o distanță de 2 km până la Obârșia Lotrului. Campingul de la Obârșia Lotrului este modest pentru cazare, dar la 200m există o pensiune frumoasă numită "Bradul". Atenție, nu faceți stânga, pentru că în 28km ajungeți din greșeală în Petroșani pe Jiul de Est. Dacă se merge spre dreapta, drumul coboară prin stațiunea Vidra (vezi video), stațiunea Voineasa, comuna Mălaia, la confluența râurilor Lotru și Olt (20km de la Cozia spre Sibiu).
Din Obârșia Lotrului (zona Campingul Vechi) se urcă spre Oașa. Drumul urcă în serpentine numai prin pădure, iar după intrarea in județul Alba, se coboară până la Valea Frumoasei (valea care l-a fascinat pe Mihail Sadoveanu). Pe această vale se poate intra aprox. 3km pentru o scurtă odihnă, dar nu mai mult, intrucât traseul urmează culmea Vârfului Cindrel spre Păltiniș.
Drumul ajunge la lacul de acumulare Oașa pe malul căruia se află cabana Oașa (cu posibilități de cazare și masă), după care traversează barajul din anrocamente și coboară la Sebeș (AB), respectiv Alba Iulia.
Ziua II.
Vizitarea sitului istoric al cetății Voban din Alba Iulia și cetățile dacice din Munții Orăștiei.
Asupra traseului din Cetatea Alba Iulia nu dezvoltăm în acest material.
Vizualizare hartă mărită
Din Alba Iulia se pleacă spre Deva până în localitatea Orăștie. La aprox. 10km, în localitatea Tărtăria, se poate observa monumentul care marchează locul celebrelor tăblițe de la Tărtăria. Este amplasat pe stânga direcției de mers, exact în intersecția cu drumul spre Cioara Săliștea. În Orăștie părăsim DN7 care merge spre Arad și urmăm drumul DJ705A către Costești, Grădiștea de Munte. La Costești există două cetăți dacice, pe culmea dealurilor din apropiere, Cetatea Costești și Cetatea Blidaru. Lipsa timpului permite urcarea cu autoturismul paână în apropierea sitului istoric. Ambele cetăți sunt din perioada lui Burebista. De la Costești se urcă până la Sarmizegetusa REGIA (Cetatea Regelui Decebal). A nu se confunda cu Sarmizegetusa Ulpia Traiana dintre Hațeg și Caransebeș la Porțile de Fier ale Transilvaniei (Sectorul Băuțari) care este Cetatea Împaratului Traian. După vizitarea sitului de la Sarmizegetusa REGIA, distrusă de Împaratul Traian in 106 e.n. ne reîntoarcem la Orăștie în DN7. In ORASTIE se pate lua masa si se poate dormi la "ARSENAL PARK" in excelente conditii cazone de garnizoana. De la Orăștie avem posibilitatea de a accesa Băile Felix prin Deva (vezi Cetatea Devei, accesul cu Telegondola), Brad - Vârfurile Ștei - Beiuș - Băile Felix.
Drumul nu prezinta dificultăți, întrucât sunt tronsoane europene.
Vă propun să urmați traseul prin Geoagiu Băi sau Germisara, unde trebuie vizitate băile dacice (unii le spun romane) și puteți să vă îmbăiați în apa termală din ștrandurile stațiunii. Din Geoagiu Băi urmați drumul prin Almașu Mic, Almașu de Mijloc, Almașu Mare, Zlatna, Abrud, Câmpeni, Arieșeni, Ștei, Beiuș, Băile Felix. Zona de până la Roșia Montană face parte din traseul denumit "Drumul Aurului", făcut de romani, iar în Almaşu de Sus este un frumos muzeu privat al domnului Achim Emilian.
Traseul de la Câmpeni spre Arieşeni urmează cursul superior al Văii Arieșului, o zonă cu un mare potenţial turistic şi exploatată corespunzător prin multitudinea de oferte turistice pentru cazare şi masă.
Vă doresc drum bun!!!
Din Novaci se urcă cu o declinitate de 10-15% spre nord până la staţiunea Rânca, având în dreapta Munţii Căpăţânii.[începând cu Novaci, se intră pe şoseaua nou-amenajată "TRANSALPINA"] nu uitați să faceți un popas in golul alpin de lângă releul de televiziune înainte de stațiunea Rânca (1650m alt.), în flancul sudic al Munților Parâng. Din "stațiunea" Rânca, sau, mai bine zis, din adunătura de construcții fără PUZ si PUD, construite în toate râpele, se urcă în ritm sinuos 1000m până în Șaua Urdele, pe sud Vârful Păpușa, unde altitudinea maximă este de 2145m. Pe urmă, drumul coboară într-o căldare și apoi urcă pe o distanță scurtă în serpentine la Șaua Ștefanu (1915m alt.). În Șaua Ștefanu există un punct de belvedere, iar daca nu s-a pierdut timp pe traseul din vale, se poate accesa lacul Gâlcescu. Eu vă indic să urmați coborârea pe golurile alpine pe șoseaua nou-construită printre turmele de: sterpe, mioare și berbecuți. Pe partea stangă, în coborâre la intrarea în sectorul de pădure alpină, este o stână înainte de a intra în pădurea de brazi. Vă sugerez să cumpărati produse de brânză telemea proaspătă și caș proaspăt, chiar ecologice. Drumul ajunge în Valea Lotrului, urmând cursul pe o distanță de 2 km până la Obârșia Lotrului. Campingul de la Obârșia Lotrului este modest pentru cazare, dar la 200m există o pensiune frumoasă numită "Bradul". Atenție, nu faceți stânga, pentru că în 28km ajungeți din greșeală în Petroșani pe Jiul de Est. Dacă se merge spre dreapta, drumul coboară prin stațiunea Vidra (vezi video), stațiunea Voineasa, comuna Mălaia, la confluența râurilor Lotru și Olt (20km de la Cozia spre Sibiu).
Din Obârșia Lotrului (zona Campingul Vechi) se urcă spre Oașa. Drumul urcă în serpentine numai prin pădure, iar după intrarea in județul Alba, se coboară până la Valea Frumoasei (valea care l-a fascinat pe Mihail Sadoveanu). Pe această vale se poate intra aprox. 3km pentru o scurtă odihnă, dar nu mai mult, intrucât traseul urmează culmea Vârfului Cindrel spre Păltiniș.
Drumul ajunge la lacul de acumulare Oașa pe malul căruia se află cabana Oașa (cu posibilități de cazare și masă), după care traversează barajul din anrocamente și coboară la Sebeș (AB), respectiv Alba Iulia.
Ziua II.
Vizitarea sitului istoric al cetății Voban din Alba Iulia și cetățile dacice din Munții Orăștiei.
Asupra traseului din Cetatea Alba Iulia nu dezvoltăm în acest material.
Vizualizare hartă mărită
Din Alba Iulia se pleacă spre Deva până în localitatea Orăștie. La aprox. 10km, în localitatea Tărtăria, se poate observa monumentul care marchează locul celebrelor tăblițe de la Tărtăria. Este amplasat pe stânga direcției de mers, exact în intersecția cu drumul spre Cioara Săliștea. În Orăștie părăsim DN7 care merge spre Arad și urmăm drumul DJ705A către Costești, Grădiștea de Munte. La Costești există două cetăți dacice, pe culmea dealurilor din apropiere, Cetatea Costești și Cetatea Blidaru. Lipsa timpului permite urcarea cu autoturismul paână în apropierea sitului istoric. Ambele cetăți sunt din perioada lui Burebista. De la Costești se urcă până la Sarmizegetusa REGIA (Cetatea Regelui Decebal). A nu se confunda cu Sarmizegetusa Ulpia Traiana dintre Hațeg și Caransebeș la Porțile de Fier ale Transilvaniei (Sectorul Băuțari) care este Cetatea Împaratului Traian. După vizitarea sitului de la Sarmizegetusa REGIA, distrusă de Împaratul Traian in 106 e.n. ne reîntoarcem la Orăștie în DN7. In ORASTIE se pate lua masa si se poate dormi la "ARSENAL PARK" in excelente conditii cazone de garnizoana. De la Orăștie avem posibilitatea de a accesa Băile Felix prin Deva (vezi Cetatea Devei, accesul cu Telegondola), Brad - Vârfurile Ștei - Beiuș - Băile Felix.
Drumul nu prezinta dificultăți, întrucât sunt tronsoane europene.
Vă propun să urmați traseul prin Geoagiu Băi sau Germisara, unde trebuie vizitate băile dacice (unii le spun romane) și puteți să vă îmbăiați în apa termală din ștrandurile stațiunii. Din Geoagiu Băi urmați drumul prin Almașu Mic, Almașu de Mijloc, Almașu Mare, Zlatna, Abrud, Câmpeni, Arieșeni, Ștei, Beiuș, Băile Felix. Zona de până la Roșia Montană face parte din traseul denumit "Drumul Aurului", făcut de romani, iar în Almaşu de Sus este un frumos muzeu privat al domnului Achim Emilian.
Traseul de la Câmpeni spre Arieşeni urmează cursul superior al Văii Arieșului, o zonă cu un mare potenţial turistic şi exploatată corespunzător prin multitudinea de oferte turistice pentru cazare şi masă.
Vă doresc drum bun!!!
Comentarii