Castelul LANKUT (Polonia) si extraordinara coletie de trasuri

Vizitează ALBA - IULIA (seara)

Vizitează ALBA-IULIA și rămâi uimit ca și la noi se poate!!!

Viziteaza ALBA-IULIA

Cel mai frumos loc din EUROPA

Descopera Istoria romanilor - Sarmizegetusa Regia 1

Sarmizegetusa Regia, un loc care trebuie vizitat

SARBATORI FERICITE!

Planul inclinat de la COVASNA (COMANDAU), ape minerale si liniste multa

In  COVASNA, oras, la o distanta de 59 km de BRASOV spre est se afla o cale ferata ingusta cu un plan inclinat, unic in  EUROPA. Tehnic, ”planul înclinat” permite menținerea vagonului cu cherestea orizontal in timpul in care acesta este coborat de la o diferenta de nivel mare.  Merita vizitata zona, detalii pe clipul VIDEO 

România vazută de britanici!!!

Gradina ZEILOR- Muntii TRASCAU TOAMNA

Muntii TRASCAU  click pe link

De la Sălciua (Valea Ariesului) peste Masivul Bedeleu pe la Valea Poienii la Râmeț (comună) apoi la AIUD.

Toamna în Muntii TRASCAU (pastel)

Zona Muntilor TRASCAU - BEDELEU delimitata La nord de Valea Ariesului si la Sud de Valea Ampoiului este extrem de atractiva. Salbatica si neumblata in zona nu vezi decat de turisti care iubesc muntele si locuitorii muntelui. Toamna in Apuseni este diferita fata de cea Bacoviana. Toamna in Apuseni este aurita si poleita in pastel multicolor si nu gasesti nici o nuanta plumburie.

Acum harta cu arealul fotografiilor


Vizualizare hartă mărită

Refugiul DIANA - cantec de munte

Cetatea Dacilor din TILISCA (SB)

Tilișca este situată la 26 km de Sibiu, pe DJ 106 E, care leagă localitățile Săliște, Galeș, Tilișca, Rod, Poiana, Jina,Șugag. Vatra satului Tilișca asezată la confluența apelor Râul Negru (zis și Lunca) și Valea (care în aval formează impreună râul Saliște) este inconjurată de 4 dealuri împădurite cu înălțimi între 700 si 750 m. Vatra se află laaltitudinea de 580 m. Cele patru dealuri se numesc Cetate (710 m), Cățânaș (712 m), Priboi și Plaiu. (vezi wikipedia)
Cetatea dacică. În anii 1957-1958 a fost reperată și identificată așezarea fortificată dacică de pe dealul Cățănaș. Ea ocupă platoul superior al dealului și se întinde și pe pantele de vest și de nord ale acestuia. După cercetări amănunțite, s-au găsit atât bani străini cât și bani ștanțați acolo. [2] Cetatea dispare în timpul războaielor daco-romane de la începutul secolului II d.Chr.

De la Jina

JINA - UN RAI PASTORAL

Despre viata crescatorilor de ovine din judetul Sibiu se poate scrie o enciplopedie. O incursiune prin POIANA SIBIULUI, JINA, SUGAG este o prilej de destindere. Plaiuri deschise, locuinte modernizate si frumoase, oameni normali cu un lexicon pastrat din generatie in generatie toate acestea te fac sa te simti intr-o alta lume.
Traseul poate porni din DN 1 (DN7) din SALISTE (intre Sibiu si Sebeș Alba) urmarind DJ106E prin SALISTE - TILISCA (aici vizitati Cetatea DACICA) - ROD - POIANA SIBIULUI - JINA (Bisericile si Muzeul PASTORAL)  si apoi  coborati la  SUGAG (AB)

Imagini de toamna din JINA si POIANA SIBIULUI

Drumul este asfaltat pana la JINA. De la JINA la SUGAG acum se modernizeaza dar e practicabil. Din Șugag se poate urca pe Valea Sebesului spre TRANSALPINA cu iesire in NOVACI (GJ), BREZOI (VL) sau Petrosani (HD - nerecomandabil).

CRAIOVA - Cetate a BĂNIEI

Pozitia geografica recomanda Municipiul Craiova economic, comercial si administrativ, dar daca se va lucra putin la brandul turistic al CETĂȚII din BĂNIE, turiștii ar fi încantați de obiectivele interesante ce pot fi vizitate. Merita cu prisosință să vedeți Muzeul de ARTA (atât arhitectura clădirii cât și colecțiile de tablouri din galerii cu o mare valoare artistică.
Am fost in Craiova de curând și am descoperit o nouă metropolă, cu un centru renovat și modernizat, cu viata sociala si culturala de invidiat. In imagini centrul cu parcul din fata Palatului admoinistrativ si SALA MAURA a Restaurantului Minerva din CRAIOVA. Să te tot uiti si sa nu inchizi ochii!!!

Muzeul din Almasu Mare - oaza de traditii si inginerie traditionala

La aproximativ 30 km vest de Alba Iulia, imediat dupa ce treci de orasul ZLATNA, se desprinde din DN74, un drum ce trece prin ALMASUL MARE, Almasu de Mijloc si Almasu Mic spre GEOAGIU BAI. In Almasu Mare avem surpiza de a vizita un veritabil Muzeul al Satului (particular).


View Larger Map


Achim Emilian a strans intr-o viata de om, piese si documente ale vremii pentru ca noua generatie sa intelegeaga istoria asa cum a fost.

Vezi si fotografii merita (link)

Impunatoarea BISERICA de la GHELARI - Hunedoara

Biserica de  la GHELARI este pozitionata la aprox. 20km din Municipiul Hunedoara spre Muntii Poiana Rusca:


Vizualizare hartă mărită

Maiestoasa biserica de la GHELARI, ca orice monument de arhitectura are istoria sa (link spre detalii). Cu o inaltime de 47 metri, o lungime de 47 metri si latimea de 23,5 metri liniari este de departe cel mai impozant monument de arhitectura crestina ortodoxa din Romania. Dimensiunile acestei biserici construita intr-un orasel monoindustrial, numit Ghelari, intrec cu mult pe cele ale catedralelor, patriarhale si arhiepiscopale din Romania.

 Amplasarea, unei biserici asa impunatoare, intr-un fost orasel (comuna mai mare) minier este oarecum ciudata. Dar se confirma inca odata faptul ca omul sfinteste locul, iar  preotul Nerva Florea, s-a remarcat ca fiind un stralucit manager si slujitor al bisericii lui Hristos. Localitatea este atestată documentar din timpuri străvechi (anii 213-215 î.C.), ca loc de unde se extrăgea minereu de fier. Constantin Daicoviciu apreciază că străvechea inscripție „natus ibi ubi ferrum nascitur” (născut acolo unde se naște fierul), cuprinsă în Corpus Inscriptiorum Latinorum, se referă la Ghelar. Numele localității a fost schimbat în perioada regimului comunist în Ghelari, până la acea dată în anul 1981 localitatea numindu-se Ghelar, după revoluție autoritățile nu au mai făcut această modificare, mai mult în prezent existând deja și o explicație la această denumire (cum că numele vine de la dealuri-delari-Ghelari ) această ipoteză este greșită deoarece până în 1979 localitatea se numea încă Ghelar, apărând mai târziu în 1981 Ghelari. 

Biserica a suferit distrugeri ca urmare a dinamitari necorespunzatoare a galeriile miniere subterane ce brazdeaza orasul. Ceausescu a aprobat fonduri pentru renovare. Acum biserica este un obiectiv turistic pentru care merita sa faceti un efort spre a-l admira!!!

Furnalul de la Govășdia, HUNEDOARA 1806 e.n.

Vizualizare hartă mărită

La 23 km de Hunedoara inspre Ghelari sau Lacul Cincis, (cu deviere la iesirea din TELIUC 10 km) se afla  Furnalul de la Govășdia, Link-ul va trimite spre istoria din WIKIPENDIA. Este un monument de epocă modernă din Europa. Construit între 1806 și 1810 de Administrația Publică Imperială ce își avea atunci sediul în Castelul Corvinilor de la Hunedoara.  Furnalul producea fontă care era prelucrată în atelierele de la Hunedoara[1]. Activitatea lui s-a diminuat după 1896, când s-au deschis Uzinele de Fier de la Hunedoara, iar ultima șarjă a avut loc la 1918. Clădirea a fost declarată în anul 2000 monument de arhitectură industrială (Legea nr.5 din 6 martie 2000).

Autoritățile Imperiului Habsburgic au decis încă de la 1802 să ridice un furnal în zona Govăjdiei pentru a eficientiza procesul de producție a fontei din minereul de fier scos de la Ghelari, minele fiind foarte aproape de locul ales. Transportul minereului s-a făcut, la început pe planuri înclinate, iar, mai târziu, pe prima cale ferată îngustă construită înArdeal (Retișoara – Govăjdie, linie prelungită la 1900 până la Hunedoara). 

Odată pus în funcțiune, cu tot cu construcțiile sale anexe, furnalul era cel mai modern din Europa acelor vremuri, datorită sistemelor sale de răcire și a celui de încărcare (vagoneții cu minereu erau aduși la gura superioară coșului încărcarea făcându-se de sus în jos), fiind primul furnal de pe continent cu flux de producție continuu. 

Perioada sa cea mai intensă de producție a fost între 1871 și 1889 când, alături de uzinele de la Reșița, furnalul a livrat oțel și pentru construcția Turnului Eiffel din Paris. Ultimele reparații au fost efectuate în primii doi ani ai primului război mondial.

Furnalul se află într-o fostă regiune industrială. A existat și o mocăniță din care se mai văd astăzi terasamentul și tunelele (șina și traversele au fost furate). Deși zona ar putea fi amenajată ca o rezervație industrială și reconvertită turistic, în prezent domnește paragina. (Comment by Wikipendia)

Poarta CÂRNIC de intrare in RETEZAT

Din drumul national (DN 66) Hateg- Petrosani in centrul comunei Ohaba de Sub Piatra se face dreapta  pe DJ 667A pentru a ajunge in Muntii Retezat si a vizita: Lacul Bucura, Varful Retezat, Virful Peleaga, Cascada LOLAIA, Lacul Gales, etc. Drumul asfaltat urcă pana la refugiul Cârnic unde sunt cateva Cabane Turistice.
La 15min este frumoasa Cascada LOLAIA. urmariti imaginile ...

Pentru copii se organizeaza super tabere tematice de munte (aprox 1000 copii pe sezon de vara)

TRANSALPINA un BLOG distinct

Pentru ca are perspective de dezvoltare a turismului si vor fi multi doritori de informatii am creat un nou blog TRANSALPINA la adresa trans-alpina.blogspot.com

Cel putin odată in viață merita să parcurgeti acest drum


Vizualizare hartă mărită

Sovata și împrejurimi (Câmpu Cetății, Salina PRAID)

Statiunea SOVATA nu mai are nevoie de nici o prezentare. Efectele balneoclimaterice sunt binefacatoare organismului, in special a organismului feminin prin existenta ”Lacului URSU” lac salin si prin zona premontana cu paduri seculare de foioase. Statiunea este foarte bine pusa la punct din punct de vedere investitional hotelurile si vilele fiind renovate generând confort turistilor.

La 12 km de Sovata pe directia REGHIN (7 km pe DN apoi la drepta pe drum comunal 5 km) se ajunge la ”CÂMPU CETĂȚII”.

Aparent nesemnificativ acest obiectiv dar odata intrând pe drumul comunal observam constructii de bun simt frumoase cu destinatia de cabane si pensiuni. După 5 km intram la Hanul Pescaresc unde avem ocazia sa pescuim efectiv pastrav din bazine (lacuri) cu o undiță inchiriată contra sumei de 2 lei si apoi platim pastrăvul cu 23 lei/kg.

Noi nu am pescuit dar am mâncat pastrav prajit asortat cu mămăliguță si mujdei de usturoi si acoperit cu un strat de vin sec de Jidvei (cambei).

De precizat ca pe Valea de la Campul Cetății se poate dormi in regima hotelier, de pensiune si , atentie!, LA IURTĂ MONGOLEZĂ.


În apropiere se afla comuna PRAID, capat de linie ferată (BLAJ-TÂRNAVENI- SOVATA -PRAID) si in același timp obiectiv de ingteres pentru persoanele care sufera de astm bronșic care se pot trata in Salina din localitate.
Accesul in SALINA, se face cu autobuzul ce intra in mină cu o frecvență de 30 minute, pentru un preț a biletului de 20lei/ adult si 12 lei/ copil.

Descopera România, gradină a Carpațiilor!

.. si cateva imagini dinamice ...

Traseu Bucureşti - Băile Felix (prin TRANSALPINA; Drumul AURULUI)

[ Atenţie! Micşoraţi hărţile apasând butonul "-" pentru a avea o imagine de ansamblu.]


[Pentru detalii faceţi CLICK pe cuvintele subliniate de genul  "Legatură spre" sau "Link"]





Vizualizare hartă mărită


Pentru a parcurge traseul Bucureşti - Băile Felix (711 km), propun o variantă inedită şi extraordinar de frumos. Nu este un traseu ieftin, dar merită. Se traversează Carpaţii Meridionali la o altitudine de 2160m (mai mult cu 126m mai sus decat tunelul TRANSFAGARASAN de la  Balea Lac). Viteza de trafic este relativ mică. Sunt indicate opriri în puncte cu vedere bună (belvedere). Propun a se face în 2-3 zile pentru a avea timpul necesar de a savura spectaculoasele priveliști.


Ziua I - București - Pitești (A1) - Rîmnicu Vâlcea (DN7) - Băile Govora (DN 67) -  Novaci (GJ) (DN67C) - Stațiunea Rânca - Obârșia Lotrului - Lacul Oașa - Șugag - Sebeș (AB) (DN 67C) - Alba Iulia (DN1) - 428 km/  9-10 ore.



Vizualizare hartă mărită

Distanța București - Pitești - Rîmnicu Vâlcea nu o vom prezenta în acest metarial, întrucât este arhicunoscută. Din DN1, Comuna Racoviță se merge spre Târgu Jiu, unde avem ocazia de a face primul popas la Ocnele Mari pentru o baie de 30 min sau Băile Govora, băi cu mult iod, care tratează afecțiunile astmului bronșic. În zona Băilor Govora se pot vizita pe lângă băi și Mănăstirea Dintr-un Lemn, Mănăstirea Surpatele, dar nu trebuie ratat Muzeul Trovanților din comuna Costești (Vâlcea), care se află la drumul național pe partea stângă în coborâre. Pentru că traseul devine interesant în partea a doua, propun doar o scurtă oprire la Mănăstirea Horezu și, eventual dacă traficul a fost bun, Mănăstirea Bistrița. 

De la Horezu se poate urma traseul pe DN67 până la intersecția cu DN67C spre Novaci (GJ), dar este indicat să se urmeze DJ655 către Vaideeni, Racoviță, Polovragi, Baia de Fier, Cernădia până în Novaci. [Pe acest traseu se pot vizita Mănăstirea și Peștera Polovragi, Peștera Muierilor de la Baia de Fier]
Din Novaci se urcă cu o declinitate de 10-15% spre nord până la staţiunea Rânca, având în dreapta Munţii Căpăţânii.[începând cu Novaci, se intră pe şoseaua nou-amenajată "TRANSALPINA"] nu uitați să faceți un popas in golul alpin de lângă releul de televiziune înainte de stațiunea Rânca (1650m alt.), în flancul sudic al Munților Parâng. Din "stațiunea" Rânca, sau, mai bine zis, din adunătura de construcții fără PUZ si PUD, construite în toate râpele, se urcă în ritm sinuos 1000m până în Șaua Urdele, pe sud Vârful Păpușa, unde altitudinea maximă este de 2145m. Pe urmă, drumul coboară într-o căldare și apoi urcă pe o distanță scurtă în serpentine la Șaua Ștefanu (1915m alt.). În Șaua Ștefanu există un punct de belvedere, iar daca nu s-a pierdut timp pe traseul din vale, se poate accesa lacul Gâlcescu. Eu vă indic să urmați coborârea pe golurile alpine pe șoseaua nou-construită printre turmele de: sterpe, mioare și berbecuți. Pe partea stangă, în coborâre la intrarea în sectorul de pădure alpină, este o stână înainte de a intra în pădurea de brazi. Vă sugerez să cumpărati produse de brânză telemea proaspătă și caș proaspăt, chiar ecologice. Drumul ajunge în Valea Lotrului, urmând cursul pe o distanță de 2 km până la Obârșia Lotrului. Campingul de la Obârșia Lotrului este    modest pentru cazare, dar la 200m există o pensiune frumoasă numită "Bradul". Atenție, nu faceți stânga, pentru că în 28km ajungeți din greșeală în Petroșani pe Jiul de Est. Dacă se merge spre dreapta, drumul coboară prin stațiunea Vidra (vezi video), stațiunea Voineasa, comuna Mălaia, la confluența râurilor Lotru și Olt (20km de la Cozia spre Sibiu).
Din Obârșia Lotrului (zona Campingul Vechi) se urcă spre Oașa. Drumul urcă în serpentine numai prin pădure, iar după intrarea in județul Alba, se coboară până la Valea Frumoasei (valea care l-a fascinat pe Mihail Sadoveanu). Pe această vale se poate intra aprox. 3km pentru o scurtă odihnă, dar nu mai mult, intrucât traseul urmează culmea Vârfului Cindrel spre Păltiniș.
Drumul ajunge la lacul de acumulare Oașa pe malul căruia se află cabana Oașa (cu posibilități de cazare și masă), după care traversează barajul din anrocamente și coboară la Sebeș (AB), respectiv Alba Iulia.


Ziua II.
Vizitarea sitului istoric al cetății Voban din Alba Iulia și cetățile dacice din Munții Orăștiei. 
Asupra traseului din Cetatea Alba Iulia nu dezvoltăm în acest material.



Vizualizare hartă mărită
Din Alba Iulia se pleacă spre Deva până în localitatea Orăștie. La aprox. 10km, în localitatea Tărtăria, se poate observa monumentul care marchează locul celebrelor tăblițe de la Tărtăria. Este amplasat pe stânga direcției de mers, exact în intersecția cu drumul spre Cioara Săliștea. În Orăștie părăsim DN7 care merge spre Arad și urmăm drumul DJ705A către Costești, Grădiștea de Munte. La Costești există două cetăți dacice, pe culmea dealurilor din apropiere, Cetatea Costești și Cetatea Blidaru. Lipsa timpului permite urcarea cu autoturismul paână în apropierea sitului istoric. Ambele cetăți sunt din perioada lui Burebista. De la Costești se urcă până la Sarmizegetusa REGIA (Cetatea Regelui Decebal). A nu se confunda cu Sarmizegetusa Ulpia Traiana dintre Hațeg și Caransebeș la Porțile de Fier ale Transilvaniei (Sectorul Băuțari) care este Cetatea Împaratului Traian. După vizitarea sitului de la Sarmizegetusa REGIA, distrusă de Împaratul Traian in 106 e.n. ne reîntoarcem la Orăștie în DN7. In ORASTIE se pate lua masa si se poate dormi la "ARSENAL PARK" in excelente conditii cazone de garnizoana. De la Orăștie avem posibilitatea de a accesa Băile Felix prin Deva (vezi Cetatea Devei, accesul cu Telegondola), Brad - Vârfurile Ștei - Beiuș - Băile Felix. 
Drumul nu prezinta dificultăți, întrucât sunt tronsoane europene. 
Vă propun să urmați traseul prin Geoagiu Băi sau Germisara, unde trebuie vizitate băile dacice (unii le spun romane) și puteți să vă îmbăiați în apa termală din ștrandurile stațiunii. Din Geoagiu Băi urmați drumul prin Almașu Mic, Almașu de Mijloc, Almașu Mare, Zlatna, Abrud, Câmpeni, Arieșeni, Ștei, Beiuș, Băile Felix. Zona de până la Roșia Montană face parte din traseul denumit "Drumul Aurului", făcut de romani, iar în Almaşu de Sus este un frumos muzeu privat al domnului Achim Emilian.
Traseul de la Câmpeni spre Arieşeni urmează cursul superior al Văii Arieșului, o zonă cu un mare potenţial turistic şi exploatată corespunzător prin multitudinea de oferte turistice pentru cazare şi masă.


Vă doresc drum bun!!!

HAI prin spatiu (whith NASA)

Accesul GARZII in CETATEA ALBA IULIA

UNIC in EUROPA

La inceput de sezon pe TRANSALPINA

VADEMECUM TRANSALPINA [SEBES (ALBA) - NOVACI (GORJ)

ENDURO GHELARI 2011

MOTOCICLISM si test de rezistenta:

un punct de vedere care merita citit

 Istoria noastra!

de Ion Enache la 24 ianuarie 2011 la 20:00

O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri. Dacii scriau de la dreapta la stânga, iar citirea se făcea de jos în sus.

De la daci nu au rămas izvoare scrise. Prea puţine se ştiau despre locuitorii zonei carpato-dunărene, după retragerea romanilor. O carte veche de aproape 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă teoriile istoricilor. Manuscrisul cuprinde primele documente scrise în această perioadă istorică. A fost scrisă cu caractere dacice, de la dreapta la stânga, şi se citeşte de jos în sus. Vorbeşte despre despre vlahi şi regatul lor. Mulţi au încercat să descifreze Codexul Rohonczi, dar n-au putut. Arheologul Viorica Enachiuc a tradus, în

 premieră,

 filele misteriosului manuscris. Dăruită de un grof În 1982, Viorica Enachiuc a aflat dintr-o revistă publicată în Ungaria de existenţa în arhivele Academiei Ungare a Codexului Rohonczi. Se spunea că e redactat într-o limbă necunoscută. A facut rost de o copie. Timp de 20 de ani, a muncit ca să-i descifreze tainele. Manuscrisul se afla în Arhivele Academiei de Ştiinţe a Republicii Ungaria. E o carte legată în piele. A fost păstrată în localitatea Rohonczi până în anul 1907. Groful Batthyany Gusytav a dăruit-o Academiei de Ştiinţe a Ungariei, în 1838. Nu se ştie prin câte mâini a trecut de-a lungul secolelor. "Scriere secretă" După Al Doilea Razboi Mondial, doctorul Vajda Joysef, preot misionar, îi scria cercetătorului Otto Gyurk, în legatura cu Codexul: "Se găseşte în Arhivele Academiei de Ştiinţe a Ungariei o carte rară, Codexul Rohonczi. Acest Codex este scris cu o scriere secretă, pe care nimeni n-a reusit

 s-o descifreze până acum. Şi eu am Încercat". Literele sunt asemănătoare scrierii greceşti. M-am gândit că seamănă şi cu literele feniciene, apoi am încercat pe baza vechii scrieri ungureşti, dar n-a mers. Toate încercările le-am aruncat în foc". După ce a studiat Codexul, cercetătorul Otto Gyurk a publicat, în 1970, o parte din observaţiile sale într-un articol, în care a încercat să identifice acele semne din manuscris care ar putea semnifica cifre. Alfabet dacic cu 150 de caractere Viorica Enachiuc a descoperit că textele Codexului au fost redactate în secolele XI si XII, într-o limbă latină vulgară (daco-romana), cu caractere moştenite de la daci. "Sunt semne care au aparţinut alfabetului dacic, ce cuprindea aproximativ 150 de caractere, cu legăturile respective. Textele din Rohonczi au fost redactate în latina vulgară, dar într-un alfabet dacic, în care dominante sunt străvechile semne utilizate de

 indo-europeni în epoca bronzului", spune aceasta. Solii şi cântece ale vlahilor Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 şiruri. În text sunt intercalate miniaturi cu scene laice şi religioase. E scris cu cerneală violet. Cuprinde o culegere de discursuri, solii, cântece şi rugăciuni, care include 86 de miniaturi. Consemnează înfiinţarea statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnitorului Vlad, între anii 1064 si 1101. "Sunt informaţii despre organizarea administrativă şi militară a ţării ce se numea Dacia. Avea hotarele de la Tisa la Nistru şi mare, de la Dunăre spre nord până la izvoarele Nistrului. Mitropolia blakilor avea sediul la Ticina - cetatea din insula Pacuiul lui Soare", a descoperit Viorica Enachiuc. "Jurământul tinerilor blaki" Codexul conţine şi versurile unui cântec de luptă, numit "Jurământul tinerilor blaki", care a fost tradus în felul următor:

"O viaţă, tăciunele Şarpelui,

 puternic veghetor,/

Înşelator, să nu primeşti a te uni/

Cu prorocirile Şarpelui, anuale, pentru că lovit/

Vei fi/ Cântecul cetăţii aud îndelung/

Mergeţi vioi, juraţi pe caciulă, pe puternica caciulă!/

Să juri cu maturitate şi cu convingere!/

Să fiu ţie putere vie, trăiesc, în luptă să fiu!/

Alesul jurământ preţuieşte şoimul tău, mergi cu jurământ puternic!" Notă:

Codexul Rohonczi (grafii alternative: Codicele şi Rohonczy sau Rohonc, în toate combinaţiile) este un document controversat al cărui sistem de scriere este inedit şi încă nedescifrat în mod convingător. Este numit după orăşelul Rohonc (Rohoncz e grafia maghiară veche; pe germană Rechnitz, pe croată Rohunac), aflat astăzi în provincia Burgenland din estul Austriei. Membra UNESCO Viorica Enachiuc e absolventă a Facultăţii de Filologie, secţia Română-Istorie, din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din

 Iaşi, promoţia 1963. Lucrarea de licenţă şi-a luat-o în arheologie. E membră UNESCO din 1983. Mulţi ani a condus şantiere arheologice în Oltenia, Muntenia şi Moldova. A cercetat scrierile vechi din neoliticul mijlociu şi epoca dacică. Şi-a prezentat lucrările la conferinţe în ţară şi în străinătate: Austria, Franţa, Germania, Italia, Israel. Burse de studiu a primit în Italia, pe probleme de arheologie, şi in Danemarca, unde a studiat scrierea runică. Aceste fapte nu sunt secrete.

Dar mă întreb şi vă întreb: de ce tac autorităţile politice şi ştiinţifice de la noi? Sau mass media. Pentru că sunt mai

 importante furturile,

 violurile sau accidentele auto sau se "vând" mai bine? Incompetenţi nu sunt. Sau au primit ordin să tacă?

 

DACIA             

           M-am întrebat de multe ori care este motorul schimbărilor pozitive într-o societate şi trebuie să recunosc că de cele mai multe ori sunt tinerii, care refuză să accepte un adevăr relativ, mincinos, contestabil. Ei sunt cei ce nu sunt legaţi de interese politice ori religioase de moment, ei sunt cei ce caută un adevăr absolut. Deci pe ei îi îndemn să-şi întrebe profesorii de istorie şi de limba română:

 

- Cât la sută din Dacia a fost cucerită de romani? Şi dacă profesorul ştie răspunsul: 14 % din teritoriul Daciei (care se întindea de la vest la est, de la lacul Constanţa-Elveţia de azi şi până dincolo de Nipru).

 

Urmează altă întrebare:

- Câţi ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei? Şi dacă profesorul va răspunde: numai 164 ani, atunci puteţi merge la următoarea întrebare:

 

- Soldaţii "romani" chiar veneau de la Roma şi chiar erau fluenţi în limba latină ? Aici le va fi şi mai greu să vă răspundă, căci acei soldaţi "romani" vorbeau orice limbă numai latina nu!

 

           Cohortele aflate pe pământul Daciei cuprindeau soldaţi din diferite părţi ale imperiului roman, uneori foarte îndepărtate. Găsim Britani din Anglia de azi, Asturi şi Lusitanieni din peninsula Iberică, Bosporeni din nordul Mării Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei, Ubi de la Rin , din părţile Coloniei, Batavi de la gurile acestui fluviu, Gali din Galia, Reţi din părţile Austriei şi Germaniei sudice de azi, Comageni din Siria, până şi Numizi şi Mauri din nordul Africii (C.C..Giurescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130).

 

Şi ultima întrebare:

 

- Cum a fost posibil ca într-un aşa de scurt interval istoric TOATĂ populaţia Daciei să-şi uite limba şi să înveţe o limbă nouă, limba latină , de la nişte soldaţi "romani" care nici ei nu o vorbeau?

 

            Când toate popoarele civilizate din lume iniţiază, desfăşoară şi promovează valorile istorice care le îndreptăţesc să fie mândre de înaintaşii lor, găsim opinia unor astfel de "adevăraţi români", care, nici mai mult, nici mai puţin, spun despre formarea poporului daco-român: "soldaţii romani au adus femeile şi fetele dace în paturile lor şi aşa s-au născut generaţii de copii, care învăţau numai limba latină de la tatăl lor, soldatul "roman"...

 

             Cum or fi venit ele din

 Moldova de azi, din Basarabia, de pe Nistru, Bug şi de pe Nipru, acele soţii şi fete de traco-geţi şi carpi, de la sute şi sute de kilometri depărtare ca să fie "fecundate" de soldaţii "romani"?

 

              După părerea stimabililor, femeile daco-gete erau şi "curve", ba chiar şi mute, nefiind în stare să-şi transmită limba strămoşească copiilor lor! Cât despre noi, urmaşii lor, cum ne-am putea numi altfel decât "copii din flori" apăruţi dintr-o aventură amoroasă a întregii populaţii feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu "mândrie", aşteptând apariţia "sâmburilor" noului popor şi grăbindu-se, între timp, să înveţe cât mai repede şi mai bine noua limbă, limba latină , când de la soţii, când de la fiicele lor (iubite ale soldaţilor romani cuceritori) ba chiar şi direct, de la soldaţii romani năvălitori ce le-au

 înjosit căminele.

             La Centrul Cultural Român [din New York], pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o altă somitate, de origine română, prof.dr. în arheologie Ioan Pisso, că dacii au învăţat latina , de la romani, prin băile de la Sarmisegetuza lui Traian! De ce prin băile romane şi de la nişte soldaţi cam fără haine pe ei?

 

Nu prea ştiu ce a vrut să spună stimabilul profesor din Cluj despre bărbaţii daci, dar cred că nici un român, nici măcar în joacă, nu are voie să facă o astfel de afirmaţie decât dacă....

 

De fapt tot dânşii ne spun că ne tragem din "doi bărbaţi cu... braţe tari"! Astfel de declaraţii "istorice" te fac să-ţi doreşti să fii orice, numai român nu!

 

               Domnilor , Dacia a fost cotropită de romani în proporţie de numai 14% şi pentru o perioadă istorică foarte scurtă, de 164 de ani. 86% din teritoriul Daciei nu a fost călcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut că într-o aşa de scurtă perioadă istorică, dacii să fi învăţat latina , fără ca pe 86% din teritoriul lor să-i fi întâlnit pe soldaţii romani. Dar dacă nu de la romani au învăţat dacii latina , atunci de la cine? - se întreabă aceiaşi demni urmaşi ai lui

 Traian?

 

               Herodot ne spune că cel mai numeros neam din lume după indieni erau tracii. Dio Casius ne spune şi el: "să nu uităm că Traian a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian şi Decebal au fost războaie fratricide, iar Tracii au fost Daci". Faptul că dacii vorbeau " latina vulgară", este "un secret" pe care nu-l ştiu numai cei ce refuză să-l ştie.

 

"Când sub Traian romanii au cucerit pe daci la Sarmisegetuza n-au trebuit tălmaci, afirmă Densuşianu şi asta schimbă totul. Deci dacii şi romanii vorbeau aceeaşi limbă!" Dacă astăzi se consideră că 95% din cunoştinţele acumulate de omenire sunt obţinute în ultimii 50 de ani, să vedem cum şi noţiunile noastre despre istoria poporului daco-român pot evolua. Când nu de mult s-a publicat teoria evoluţiei

 speciei umane în funcţie de vechimea cromozomală, s-a ajuns la concluzia că "prima femeie" a apărut în sud-estul Africii.

 

               Următorul pas uriaş a fost în nordul Egiptului, iar de aici, în Peninsula Balcanică. Când profesoara de arheologie lingvistică Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles , California , a început să vorbească despre spaţiul Carpato-dunărean ca despre vatra vechii Europe, locul de unde Europa a început să existe, am fost plăcut surprins şi m-am aşteptat ca şi istoricii noştri să reacţioneze la fel. Dar, din partea lor am auzit numai tăcere. Când profesorii Leon E. Stover şi Bruce Kraig în partea "The Indo-European heritage", apărută la Nelson-Hall Inc., Publishers , 325 West Jack son Boulevard, Chicago , Illinois 60606 , vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europă a mileniului 5 î.d.H., care-şi avea

 locul în centrul României de azi, să nu fim mândri? Când studiile de arheologie moleculară ne îndreptăţesc să ne situăm pe primul plan în Europa ca vechime, nu-mi este uşor să le răspund unor persoane care nu citesc nici ceea ce spun inteligent alţii despre noi şi nici măcar ce scriu eu. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea maternă a unor mumii vechi de sute şi mii de ani.

 

               Teoria genoamelor situează spaţiul carpato-dunărean ca fiind, nici mai mult nici mai puţin decât, locul de unde a început Europa să existe, locul unde acum 44.000 de ani sosiseră primele 3 Eve şi primul Adam. Când am scris "Epopeea Poporului Carpato-dunărean" şi volumele "Noi nu suntem urmaşii Romei", "În căutarea istoriei pierdute" şi "Călătorie în Dacia - ţara Zeilor",

 m-am bazat pe astfel de cercetări, dar şi pe cartea unei somităţi în domeniul preistoriei Europei, D-l V. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford , Anglia , căruia i se publica, în anul 1993, la Barnes&Noble Books, New York , "The History of Civilization" , "The Aryans". El explorează într-un mod fascinant originea şi difuzarea limbilor în Europa preistorică. Între paginile 176-177 publică şi o hartă arătând leagănul aryenilor în timpul primei lor apariţii; şi minune mare, spaţial Carpatodunărean este cel vizat! Când roata, plugul, jugul, căruţa cu două, trei şi patru roţi apar pentru prima dată în lume pe teritoriul nostru, dacic, când primul mesaj scris din istoria omenirii se găseşte tot pe teritoriul nostru, la Tartaria, când primii fermieri din Europa sunt descrişi pe acelaşi spaţiu, într-o perioadă când Anglia abia se separa de continent şi din peninsulă devenea insulă - 6,500 î.d.H.,

 (vezi John North, "A new interpretation of prehistoric man and the cosmos", 1996, Harper Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas , New York , 10020, Chronology), nu-ţi vine a crede că tocmai cei pentru care aduni aceste informaţii formidabile despre poporul şi spaţiul pe care îl ocupa ţara noastră, te decepţionează!

 

                 Nu de mult, la Primul Congres Internaţional de Dacologie, Bucureşti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac ne vorbea despre "Codex Rohonczy", o cronică daco-românească, însumând 448 pagini, scrisă în limba română arhaică, " latina vulgara", cu alfabet geto-dac.. Pe fiecare pagină se aflau scrise circa 9-14 rânduri. În text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezintă diferite scene laice şi religioase. Direcţia scrierii este de la dreapta la stânga şi textul se citeşte de jos în sus. Descoperim că în bisericile vechi, daco-româneşti, cultul ortodox se exercita în limba " latina vulgară", chiar până în secolele XII-XIII, când s-a trecut la

 oficierea cultului în limbile greacă şi slavonă. Codexul cuprinde mai multe texte, ca "Jurământul tinerilor vlahi", diferite discursuri rostite în fata ostaşilor vlahi înaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronică privind viaţa voievodului Vlad, care a condus Vlahia între anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, conduşi de Vlad asupra pecenegilor, însoţit de note muzicale etc. Atunci se miră şi se întreabă, pe bună dreptate, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac: "de ce institutele de specialitate ale Academiei Române au rămas pasive la descoperirea şi descifrarea acestui document istoric, scris în limba dacoromână, latina dunăreană, într-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult înaintea celui latin al romanilor?" Dar, după orientarea ideologică ce o au, cei sus amintiţi ar fi preferat ca acest diamant să

 nu se fi descoperit. Academia Română ar fi trebuit să organizeze o mare sesiune ştiinţifică cu caracter nu numai naţional, cât mai ales internaţional. Dar şi ei, la fel ca şi "românii adevăraţi", vajnici urmaşi ai lui Traian, vor să arate om enirii ce înseamnă să fii umil şi să-ţi dispreţuieşti strămoşii, trecutul şi neamul...

 

                  Faptul că NOI, Românii, suntem strămoşii tuturor popoarelor latine şi nicidecum o rudă marginală a latinităţii, ar trebui să ne facă să ne mândrim şi nicidecum să căutam contra argumente, precum cei lipsiţi de înţelepciune care îşi taie cu sârg craca de sub picioare....

Prin Romania Gradina Carpatilor

Romania Gradina Carpatilor, cu adevarat, Autor Romanul de Serviciu Youtube.com

Statiunea Rausor - Muntii Retezat RETEZAT

Retezat - minune a lumii

Cuvintele sunt de prisos pentru a descrie minunatiile Muntilor Retezat. Cateva ore te incarca de energie, istorie si multa buna dispozitie.

Plecand din Hateg, judetul Hunedoara la aproximativ 25 KM este Cetatea COLT si Biserica din, piatra, COLT localizata  in comuna SUSENI, apoi inca 10 km pe RIUSOR in amonte este statiunea de ski.
Revenind in Suseni si intrand pe Riul Mare dupa 40 km de mers pe un traseul frumos si un drum bine intretinut, trecand pe langa vechea cabana Gura Zlata si noile cabane particulare, construite in ultimii 20 de ani, se ajunge la baraj. Este al cincilea baraj ca marime din Europa construit din arocamente. Se trece pe baraj si la 9 km este cabana, ROTUNDA, o resedinta de vanatoare a protocului de stat, pentru seful statutului, dinainte de 1989,.

Retezat - minune a lumii

Cetatea medievala, CALNIC, jud. ALBA

Intre fortificatiile din Transilvania, un loc aparte il ocupa Cetatea CALNIC (linga Sebes - Alba). Fortificatia contruita in sec. XIII, a fost renovata in perioada centralismului economic, 1965-1970, este deosebita si merita vazuta.



sau

Valea Ampoitei incursiune in era JURASICA

Hanul pescaresc de la CEFA, Oradea

La 36 km sud de Oradea, se afla localitatea CEFA. In urma lucrarilor hidrotehnice de mai bine de 100 ani, si a amenajarilor piscicole din perioada anilor 1970, a fost amenajat si un HAN pescaresc langa lacuri. In apropiere este o padure, Radvani, care impreuna cu lacurile formeaza un habitat al biosferei propice faunei de balta. Cert este ca Zona a devenit Parc National cu particularitatea ca aici isi au locul aproximativ 19 din cele 25 specii de lilieci cunoscute de specialisti. In timp de in Europa de VEST sunt doar 12 din 25 specii.

O colonie de 600 lilieci devoreaza 70.000 kg insecte si animale mici

SKI in Muntii Sureanu

De putin timp s-a deschis un domeniu de ski cu doua instalatii de urcare, teleski, amplasate pe pantele Muntilor SUREANU (80 km de Alba iulia prin Sebes, Sugag, Oasa, Luncile Prigoanei, Cabana Sureanu).





Partile, vreo 7 la numar indeplinesc cerintele celui mai rafinat iubitor de natura si sport. Merita trecut in revista acest loc demunit domeniul de ski SUREANU. Localizarea e aici


Vizualizare hartă mărită
Nu exista cazare sau restaurant. Exista numai un bar cu bauturi calde si mancaruri frugale. Cazarea este la 4km in aval in locul numit Luncile Progoanei, loc unde este si o tabara sportiva a Liceului Sportiv din SEBES ALBA. De la Oasa (lacul de acumulare) nu este drum cu asfalt.

Distractie placuta si vizionare faina in albumul evidentiat prin link.

Turist in Japonia - I

Turist in Japonia, prima parte

Ripa Rosie (Sebes - Alba) rezervatie geologica

La aproximativ 3 km nord-est de Sebes inspre Alba Iulia se afla Ripa Rosie. Declarata "monument al naturii"Ripa Rosie este o rezervatie geologica ce se intinde pe o suprafata de aproximativ 10 ha. Practic este un deal a carui muchie a fost modelata de apa ploilor in mii si mii de ani. Componenta pamantului rosu, formatiunile create de apa fac din muchia dealului, un tablou peisagistic de exceptie. Privelistea se poate vedea si din masina daca calatoriti intre localitatile Sebes si Alba Iulia (la Lancram satul lui Lucian BLAGA).




Mai multe poze se pot vedea pe site-ul go voyage.

Manastirea RIMET - jud. ALBA

Manastirea Rimet pooate fi considerata pe buna dreptate MECCA ortodoxiei din ARDEAL. Frumusetea locului permite o imbinare placuta a turismului montan (inclusiv posibilitati de alpinism) cu pelerinajul.

Marcajul civilizatiei

O banca unde civilizatia strazii a lasat urme!

Lacul Cincis - Hunedoara

Un castel medieval foarte bine conservat, Castelul de la HUNEDOARA.

La aproximativ 17 km de la Hunedoara, se afla un frumos lac de baraj artificial, Lacul CINCIS

TRANSALPINA - spectacolul lumii

Drumul care leaga Transilvania de Oltenia, de la Sebes Alba prin Sugag - Oasa - Obârșia Lotrului - Rânca până la Novaci este identificat ca Drumul National nr 67, se numeste, pe buna dreptate, TRANSALPINA.

Ieri am revenit din traseul transalpin incarcat cu energie si multe clipe frumoase date de spectacolul lumii montane. Parcurgerea acestui drum, construit in primul Război Mondial, oprește respirația prin spectacolul de culoare si peisaje.

Am facut traseul in doua etape:

1. Sebes Alba - Obarsia Lotrului.

Cu bucurie am vazut si simțit că accesul in Munții Șureanu este super bun, drumul de la Sebes Alba la Cabana Oasa si Valea Frumoasei este modernizat si asfaltat.

Valea Sebesului

In aceste locuri pescuia Mihail Sadoveanu. Zona a reprezentat izvorul creativ pentru romanul cu același nume - Valea FRUMOASEI. In imagini se vad portiunii de traseu care este in faza finala de modernizare sau in clip derularea in timp real a situatiei.

Coborârea spre Obârșia Lotrului este mai dificila pentru ca acum se lucreaza si e drumul de acces cu balst si beton pentru celalte portiunii.

2. Obârșia Lotrului - Saua Stefanu - Saua Urdele (2160m) - Rânca - Novaci

Drumul este in modernizare si mai sunt la acesta data aproximativ 1500 m cumpliti cu vreo trei pasaje grele chiar inainte de saua Urdele.

Traseul urmareste riul catva kilometri dupa care urma prin padurea de conifere in serpentine. La iesirea din padure in plai (pasune montana) este o stână de oi pe dreapta si un izvor cu apă rece pe marginea stânga a drumului.

Drumul sinuos cu o urcare ce depaseste pe multe locuri 15% permite vizualizarea unui spectacol de pașuni alpine, grupe de minti, lacuri si caldari glaciare.

TRANSALPINA

Chiar in partea superioara a traseului, in Saua Urdele, exista trei pasaje mai grele, dar merita. Cu grija si viteza I.