Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din august, 2011

Muzeul din Almasu Mare - oaza de traditii si inginerie traditionala

La aproximativ 30 km vest de Alba Iulia, imediat dupa ce treci de orasul ZLATNA, se desprinde din DN74, un drum ce trece prin ALMASUL MARE, Almasu de Mijloc si Almasu Mic spre GEOAGIU BAI. In Almasu Mare avem surpiza de a vizita un veritabil Muzeul al Satului (particular). View Larger Map Achim Emilian a strans intr-o viata de om, piese si documente ale vremii pentru ca noua generatie sa intelegeaga istoria asa cum a fost. Vezi si fotografii merita (link)

Impunatoarea BISERICA de la GHELARI - Hunedoara

Biserica de  la GHELARI este pozitionata la aprox. 20km din Municipiul Hunedoara spre Muntii Poiana Rusca: Vizualizare hartă mărită Maiestoasa biserica de la GHELARI, ca orice monument de arhitectura are istoria sa  (link spre detalii). Cu o inaltime de 47 metri, o lungime de 47 metri si latimea de 23,5 metri liniari este de departe cel mai impozant monument de arhitectura crestina ortodoxa din Romania. Dimensiunile acestei biserici construita intr-un orasel monoindustrial, numit Ghelari, intrec cu mult pe cele ale catedralelor, patriarhale si arhiepiscopale din Romania.  Amplasarea, unei biserici asa impunatoare, intr-un fost orasel (comuna mai mare) minier este oarecum ciudata. Dar se confirma inca odata faptul ca omul sfinte ste locul, iar   preotul Nerva Florea, s-a remarcat ca fiind un stralucit manager si slujitor al bisericii lui Hristos.   L ocalitatea este atestată documentar din timpuri străvechi (anii 213-215 î.C.), ca loc de unde se extrăgea minereu de fier. Constan

Furnalul de la Govășdia, HUNEDOARA 1806 e.n.

Vizualizare hartă mărită La 23 km de Hunedoara inspre Ghelari sau Lacul Cincis, (cu deviere la iesirea din TELIUC 10 km) se afla   Furnalul de la Govășdia,  Link-ul va trimite spre istoria din WIKIPENDIA.  Este un monument de epocă modernă din Europa. Construit între 1806 și 1810 de Administrația Publică Imperială ce își avea atunci sediul în Castelul Corvinilor de la Hunedoara.  Furnalul producea fontă care era prelucrată în atelierele de la Hunedoara[1]. Activitatea lui s-a diminuat după 1896, când s-au deschis Uzinele de Fier de la Hunedoara, iar ultima șarjă a avut loc la 1918. Clădirea a fost declarată în anul 2000 monument de arhitectură industrială (Legea nr.5 din 6 martie 2000). Autoritățile Imperiului Habsburgic au decis încă de la 1802 să ridice un furnal în zona Govăjdiei pentru a eficientiza procesul de producție a fontei din minereul de fier scos de la Ghelari, minele fiind foarte aproape de locul ales. Transportul minereului s-a făcut, la început pe planuri înclinate, i