Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din aprilie, 2009

Catedrala DITRAU - spatialitatea minoritatii

Intr-un spatiu geografic fara alte semnificatii decat ale confluentelor etnice si turistice, in peisajul depresiunii Gheorgheni apare semeata o catedrala nefiresc de mare in contextul rural arhitectonic, este Catedrala Romano Catolica de la Ditrau. Ditrau este comuna amplasata intre orasul Toplita si Gheorghen Trecand prin zona merita sa va opriti si sa vizitati. Veti observa imensitatea contructiei in raport cu inaltimea omului!!! Potrivit site-ului , prefecturi din Harghita despre Ditrau exista date istorice deosebite, dar trebuie sa vedeti si obiectivele de aici. Biserica romano-catolică nouă (biserica mare, biserica nouă) este biserica cea mai mare din întreaga zonă, a fost construită în stilul neogotic-eclectic al începutului secolului al XX.-lea, după planurile arhitectului Kiss István din 1895, modificate şi completate de Dorzsák Ede. Construcţia a început în anul 1908 de către antreprenorul din Subotica (Iugoslavia) Kladek István. Piatra folosită la construcţie provine din car

Biserica FELEAC - CLUJ monument arhitectonic

O incursiune la Biserica Ortodoxa din Feleac este binevenita. Urcand Dealul Feleacului din Municipiul Cluj Napoca spre Turda, dar nu cu ajutorul carelor cu noi cum facea Avram Iancu, ajungem in culmea dealului de unde vedem o vedere panoramica a municipiului Cluj Napoca. Potrivit informatiilor din enciclopedia virtuala, wikipedia, satul Fealeac se află aşezat pe masivul Feleacului, situat la întâlnirea Podişului Someşan şi Câmpia Transilvaniei. Msivul este orientat pe direcţia est-vest, pe o lungime de 20 km, de-a lungul căreia se află mai multe înălţimi: Vârful Peana (832 m), Dealul Feleac (744 m), Măgura Sălicii (824 m. Din 2005 localitatea are şi o pârtie de schi cu lungime de 800 de metri, dotată cu tunuri de zăpadă artificială şi teleschi. Istoria satului arata ca ..."Satul a fost întemeiat în anul 1366 când Ludovic I a aprobat colonizarea a 20 de familii de grăniceri români din Mărginimea Sibiului pe locul denumit în germană „Fleck” (de aici vine numele maghiar şi românesc a

Balmos

Venirea petitorilor in casa fetei era un prilej de mare sarbatoare pentru parinti. Saraci fiind locuitorii din Munrii Apuseni pregateau mancare bazata pe produse lactate (pricipala ocupatie crestera animalelor) si din produsele de carne de porc sacrificat la Craciun si conservate prin afumare sau frigare. Smantana si laptele erau valorificate la "domnii de la oras". Cand ajungeau petitorii sa ceara fata de la parinti acestia faceau balmosh, o mancare specifica. De fapt este o gustoasa mamaliga al carei malai este fiert in smantana si unt, dupa care se adauga bucati de branza telemea. Simplu: un litru de smantana si se fierbe malaiul apoi se agauga untul si in final brinza. Sare dupa gust. Mai nou poate fi asortata cu o tocanita de ciuperci cu sos de smantana. Specialitatea din imagine este a bucatarului de la restaurantul statiunii Fnatanele -Belis, CLUJ. Cum ajungeti? Simplu: De la Cluj se intra pe drumul ce insoteste Valea Somesului Rece in amonte de Gilau . Din drmul de Or