La baza dealului pe care este construită cetatea din DEVA se afla un frumos parc, o frumoasă clădire care a fost locuința marelui Petru Groza - definit de STALIN ”ultimul burghez”.
La marginea parcului de la poalele Cetății se află Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva care funcţionează în Palatul Magna Curia. Muzeul este in administrarea Consiliului Județean (HD) ce impune o taxa de 10 lei (2,25 EUR)/ persoană. Personal mi s-a părut cam mare această taxă. La intrare doua femei ”acre si plictisite” au incasat 60 lei și nu au catadixit să ne explice nimic (celor 6 persoane din grup). La solicitarea mea una din femei a inceput sa explice despre proprietarii clădirii, mirată că nu am auzit de arborele genealogic al acestor înaintași [Gheorghe Bánffy (1691-1708) și Ștefan Haller (1709-1710)], guvernatori ai Transilvaniei, în fapt. După trei vorbe dezlânate ne-a abandonat și lasat pe mâna paznicilor de la o companie de paza și protecție, ARIS (cred). Paznicul care ne-a însoțit în tezaur a explicat frumos despre exponate, parcă era custodele muzeului (om la 50 ani fără studii superioare, dar cu bun simț).
Cu toate că organizarea și resursa umană lasă de dorit, merită trecut ca obiectiv de vizitat. Sunt interesante piesele din epoca bronzului, piesele de aur si argint din tezaur făurite cu multă migală acum mai bine de 2000 ani, Lipsesc, ca exponate, brățările dacice, (cel puțin una) ce au fost descoperite in arealul geografic al jud. Hunedoara. Vorba unui prieten ”sunt la mitici” nu aici unde ar fi trebuit să fie expuse.
In imaginea de mai jos colecția de monede batute in DACIA SUPERIOR pe vremea regelui Coson. Istoricul Florus amintea: „Dacii trăiesc nedezlipiți de munți. ... , sub conducerea regelui Cotiso” (în realitate Koson)
In imagini o frunza de palmier fosilizată și o broască testoasă fosilizată ce au fost descoperite în bazinul Jiului de Vest (Uricani lângă Petroșani)
COLECTIA DE LEPIDOPTERE. Cuprinde 10917 exemplare colectate in ecosisteme naturale din judetul Hunedoara dar si din alte regiuni ale Romaniei. Dintre speciile importante din punct de vedere stiintific si biogeografic se remarca raritatile Prodotis stolida, Lycaena helle, Colias myrmidone, Colias chrysotheme, Zerynthia polyxena si endemitele carpatice Apamea maillardi carpatobrunnea, Erebia melas runcensis, Parnassius apollo jaraensis, Parnassius apollo transsylvanicus, Boloria pales carpathomeridionalis.
Colectia paleontologica cuprinde 5965 piese din care 1631 exemplare de melci si scoici provenite din punctele fosilifere de la Lapugiu de Sus si Buituri, 531 esantioane de impresiuni foliare, insecte si pesti descoperite in situl fosilifer de la Tampa si 2019 resturi osteologice apartinand diferitelor specii de mamifere pleistocenice. Dar cele mai importante din punct de vedere stiintific sunt cele 1782 fragmente osteologice descoperite in rezervatia paleontologica de la Sanpetru (Hateg). Ele apartin unor vertebrate maastrichtiene (Cretacic superior) si in special dinozaurilor pitici (Magyarosaurus dacus, Struthiosaurus transsylvanicus, Orthomerus transsylvanicus, Zalmoxes shqiperorum) care au trait cu 65 de milioane de ani in urma, pe vremea cand bazinul Hategului era ca o insula in cadrul Marii Tethis.
Si nu în ultimul rând LAPIDARIUL cu numeroase piese. Statui menhir MENHÍR (fr. menhir, cf. celt. men – piatră, hir – lung) – Monument megalitic preistoric, cu caracter funerar sau de cult, construit dintr-un bloc de piatră, în general nefasonat, aşezat vertical, izolat sau în grup.
Cele cinci piese megalitice aflate la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva au fost descoperite în zona dintre localităţile Baia de Criş şi Ţebea (jud. Hunedoara). Trei dintre statui au fost descoperite în anul 1881, iar ultima dintre piese şi menhirul au fost scoase la lumină în anul 2000.
sau cateva imagini suprinse de mine
Se stia si despre DELFINI
Multe altele la fata locului
Detalii de călătorie și logistică turistică în mesaje prin posta electronică
Comentarii